joi, 16 februarie 2012

Suntem oameni....si asta ne ocupa tot timpul...

    

   Daca am fi o secunda mai atenti sau mai lucizi cu noi insine , cu  prezentul realitatii noastre cotidiene, am observa  mai mult decat ne-am imagina vreodata.Fiece clipa traita constient a vietii tale nu e decat o garantie a viitorului ce ti se asterne in cale,  drept raspuns curajului tau din trecut, drept explicatie a gesturilor si gandurilor tale pasagere de candva, dar care se concretizeaza acum intr-o lume palbabil de lumeasca.
Poate e prea grea povara de a trai impacat cu ce ai fost....dar daca privesti in urma si reusesti sa te detasezi emotional, fara a mai trai frica prezentului de atunci iti dai seama ca de fapt mereu ai detinut controlul.Ca mereu ai avut un feed-back de la viitorul pe care ti-l pictai in culori pastelate.Abia acum, in prezent vezi ca tu de fapt esti capabil sa ignori liniaritatea timpului si sa-ti construiesti propria masinarie a timpului.
       Filozofezi  mult....incerci cu mintea sa intelegi ce-ti canta inima, te izbesti de mii de tipare indoctrinate in adn ul tau uman, zaresti chestii pe care nu stii unde  sa le categorisesti si alergi in bezna ratacirii legat la ochi si indrumat  de o licarire aparte , ce te face sa te simti cald,bun, frumos.
       Ma intrebam candva ce-s deja-vu-urile ....le avem cu totii.
Unii nu le baga in seama, altii cred ca sunt nebuni.
Unii sunt asa de coerenti incat incearca sa explice fiece deja-vu pe care-l simt.Dar mereu il explica cu mintea.Il leaga de realitati exterioare in loc sa priveasca stari de suflet.
Pana si pozele, amintirile ..nu sunt altceva decat fundaluri de stari sufletesti.
Iti amintesc cat de fericit erai, cat de frumos, cat de sigur pe tine sau din contra cata lupta duceai de unul singur pe un camp de lupta ostil si strain....sau poate erai ajutat.Poate ai vazut manuta aia care ti-era intinsa stangaci ,dar cu o iubire de nemarginit.Si culmea..de la o persoana care nici nu exista atunci pentru tine.

           :))  E ca si cum tu te-ai uitat intr-un catalog online, ai vazut-o , te-a frapat  si ti-ai comandat-o.
Si...cand ti-a batut timid la usa, ai realizat ca e mai mult de cat aveai nevoie...
Ca rugile ti-au fost ascultate...
Oare-ti sunt ascultate de fiecare data??

Legam si oameni de anumite stari.Ai neamuri, parinti, frati,surori.
Iubit/iubita , sot/sotie , iti petreci toata viata langa UN OM.
Ai prieteni,amici,cunostinte,colegi.
Sefi,oameni pe care ii stii din vedere, oameni  pe care-i intrebi cat e ceasul,vanzatori de la care-ti procuri existenta.

         Totul lucreaza cu tine,fara tine sa .... te construiasca si tu , sa-i construiesti pe ei. E un fel de tratat tacit si unanim respectat in tot ce ne inconjoara.E felul nostru de a face parte din intreg,de a ne rascumpara si pastra unicitatea tocmai datorita importantei  ei in "The bigger picture".
          Societatea e silita sa-ti recunoasca si alte valori decat o minte ascutita, supravietuirea bonuseaza intelepciunea oamenilor.CE e intelepciunea insa fara a accepta sentimente?fara a intelege stari de suflet?
fara a incerca sa te racordezi la reteaua de trairi a celor dragi, a celor straini,a unei lumi intregi?
Fara a fi OM totul e egal cu zero.

          Sa fii om e mai important decat o sa o constientizam noi,cu totii la unison, vreodata.
Trebuie sa devii constient ca esti creator de microuniversuri...sau macro...de tine depinde la cat de mult ai curajul sa visezi.La cata iubire si credinta pui in tot ce faci.
La ce alegi sa fii si ce viitor iti doresti sa fie al tau , din infinitatea posibila.
Azi mi-am adus aminte cum ieri, mi-am turnat un pahar de suc.
         :)
Noi oamenii ne punem  lichide de baut zilnic, in aceste cupe ale noastre din care soarbem energia vietii.
Le zicem generic pahare.Si apa are acum arome.
Bune,gustoase, care-ti "dau" direct la creier.Nocive de felul lor pentru armonia noastra fizica.
        Din nou noi, incercam sa creem cu mintea....o facem reusim.Dar daca nu punem si suflet, rezultatul mereu o sa ne otraveasca, o sa se razbune pe insasi mana creatoare.
In fine...imi umpleam paharul cu suc.
Mi-l umplu mie si celor dragi, de o viata.
Mai umplu si altora de vreo 6 ani.. si culmea mai fac si bani din asa ceva.
        Am mai facut-o de nenumarate ori fara sa constientizez asa ceva vreodata.
Lichidul pus in oarecare graba era prea mult...prea mult si deodata pentru un pahar atat  de mic.
Desi aveam atat experienta am aproximat gresit.Se mai intampla.
Curios e ca desi trebuia sa se verse pe langa, eu...mi-am dorit atat de mult sa nu o faca, si eram atat de sigura ca nu o va face, incat nici un sigur strop nu a indraznit sa se strecoare.
Si eu stiu....sigur cadea,
M-a inteles, m-a lasat sa creez iar eu am crezut in mine in pofida legilor fizicii.
Inca zambesc...nu stiu daca asta a fost mintea sau sufletul.
De fapt mintea a facut pace o secunda cu el.....si si-a permis sa-l inteleaga deopotriva si sa se minuneze de ce a putut crea in  cateva secunde cat a fost lasat liber.
        Am ales sa fim oameni.Sau cineva a ales pentru noi.
Oare nu-i un privilegiu destul de mare care merita macar incercat?
Avem si doua perspective..in caz ca ne plictisim.Ne putem juca cu ele, putem fi prins in una din ele...
       Alegerea iar e a noastra.....dar se pare ca echilibrul bate totul...DIN NOU.
Fie ca traiesti cu creierul, fie cu inima...fie ca jonglezi cu ele sa amuzi audienta, nu uita ce e mai important...
VIATA ta,e ceea cu ce te joci de fapt.
Si EA nu e independenta de tot ce te inconjoara.Se interconecteaza cu tot...creaza tsunami de emotii.
O influenteaza pana si pe babuta de la piata de la care -ti place tie sa cumperi smantana de aia gustoasa.
Smantana aia dupa care erai innebunit cand erai copil si te urechea bunica ta ca o mancai pe ascuns.
         



Un comentariu:

Delia Mezdrea spunea...

Excelent articol:) love it!!! Multa inspiratie iti doresc in continuare!