miercuri, 25 ianuarie 2012

zi de iarna


      Am avut un somn dulce, lin, ocrotit..am simtit in constiinta  inconstientei mele din somn ,atingerea calduroasa a unui suflet ,numit poate sa ma ajute, sa ma consilieze, dar in mod cert trimis sa ma ingrijeasca in modul lui specific.

 Dimineata m-am trezit cu un zambet impregnat pe chipul meu somnoros ,in copilaria lui, privind cum se trezeste fizic, sufletelul ce m-a ocrotit peste noapte.El....cu gandurile lui, cu asteptarile lui , cu sperantele puse in aceasta noua zi.
         Cu greutate mi-am urnit trupul scaldat in lumina vaga a ferestrei,mi -am scuturat lenea si i-am tinut companie, bucurandu-mi privirea si intiparindu-mi-l inca o data in minte.
M-a intrebat calm daca am vazut ce e afara.
Eu, un copil curios din fire, am zburdat molatec spre fereastra .Si am privit....Ochii au uitat indata de orice umbra de somn , scrutand cu nesat si absorbind toata lumina alba nascuta peste noapte ,de iarna.
Pishtiulina  (pisica) mea a fost priviligiata sa aiba un bilet in fata la acest splendid spectacol.Si a intins boticul umed mirosind aerul tare, fulgii care inca se cerneau in liniste peste o lume ce abia se dezmortea,timida.
          Ne-am strecurat rapid  la caldura pe care o abandonasem ca sa fim din nou copilite.
Nu stiu ce mi se intampla dar pe zi ce trece mi se sporeste mai mult, si mai  mult latura asta childish a mea.
si o ador! O iubesc din toata fiinta mea !
          M-am cocolosit  alintata in patut, mi-am primit sarutul de zi buna si am deschis laptopul .
Am zambit din nou .O alta persoana draga mie , care s-a cuibarit recent in sufletul meu, era acolo.Pentru mine..am vrut eu sa cred.
Da acea persoana...pe care o cunosc de atata vreme si totusi debia ne-am cunoscut. :)
Mi-a cedat fara sa fie constienta din forta si energia ei debordanta cu care si -a a inceput ziua si mi -a dat curajul sa-mi infrang lenea , care ma toropise .
A reusit sa treaca peste o noapte luuuuuuunga...ea singura....nu a avut langa ea norocul meu.Nu si -a gasit acel suflet care sa o protejeze cu toata fiinta  lui.
Dar e o luptatoare cu suflet mare.O luptatoare, pe care cineva a reusit sa o rataceasca pe drumul meu.
Sau poate ca eu i l-am invadat pe al el.
Cert e ca sunt recunoscatoare pentru aceasta coincidenta programata indeaproape. :)
           Pisi si ea in mod miraculos a inceput sa aiba pusee pisicesti de energie:)) Draga de ea a aterizat pe sifonier singura...sincer nu inteleg de unde...poate de la vederea primei ei zile veritabile de iarna.
Si cand vezi in jurul tau atata forta..cum sa fii lenes? 
Ma amuz din nou..constientizez  ca ce fac acum e similar unui jurnal.chiar e bine sa -ti exprimi sufletul,sa creionezi starea de spirit pe care o ai.
           Cum e sa te bucuri ca un copil ca te plimbi cu masina politiei cand in realitate cineva te ajuta sa ajungi la spital? ??
PREA TARE!
Oamenii ma uimesc din ce in ce mai mult! Daca am fi cu totii constienti de ce suntem intr-adevar, sau daca macar ne-am da o sansa sa fim noi insine!
Iubesc oamenii altfel! ii admir si ii respect cu toata fiinta mea! 
Cum sa nu vrei sa incerci sa-i intelegi? cum sa nu cauti cu nesat partea aia a lor ascunsa, aia care-i individualizeaza si care te face mut de uimire de fiecare data cand o accesezi1
           Stiu ca ma repet.... dar aveam atatea chestii frumoase in jurul nostru! De ce sa nu incercam sa fim mai buni?

Renuntarea la patul cald de acasa mi-a dat o recompensa uluitoare.Ceea ce observase copilul din mine pe fereastra, ca o simpla priveliste , a devenit indata un rai alb ce ma inconjura pe strada.
M-am bucurat cu toata fiinta mea de acest drum..facut de fapt pt a plati niste utilitati :))
Am simtit zapada cum imi scartaie sub bocancii grei si caldurosi, fulgii mi-au bucurat ochii cu baletul lor gratios.
Nu  m-am putut abtine sa nu impart ceea ce vad.Am sunat-o pe Ea.Am sunat-o pe mamica mea.
Le-am impartasit bucuria mea.M-am simtit din  nou o mana de om, capabila sa fie fericita cu ceea ce i se ofera.
          Tabloul mi-a fost completat  asteptand ca semaforul sa se schimbe.3 copilasi discutau de trezirea pe care o primisera dimineata de la parintii lor: dormeau dusi, li s-a zis ca a nins  si cu greu s-au tarait din pat sa vada.
Erau asa  euforici in inocenta lor...acum.se bateau cu zapada, laudau aceasta zi spunand ca e cea mai frumoasa de anul acesta.
Am zambit mult azi.Si e bine tare !E bine sa te identifici si pentru o secunda cu niste fiinte atat de pure,inocente , frumoase si iubitoare.
In mod clar am o zi superba.Fiecare e in felul ei...dar si eu, ca si ei ..tind sa zic ca e cea mai frumoasa zi pe anul asta..cel putin pana acum.
O zi frumoasa tuturor!






vineri, 20 ianuarie 2012

o seara

     
       Iar nu dorm...Zambesc cu zambetul unui copil inocent la vederea pisicii din preajma mea.
Sta tolanita langa mine, acoperindu-si cu labutele ochisorii aia mari si curiosi care ma scruteaza zi de zi cu aceeasi dragoste.Doarme mititica si lumina veiozei ii denatureaza visul dulce in care e cufundata.Probabil e intr-o lume pisiceasca perfecta; atat de perfecta cum numai pentru realitatea ei din vis poate exista.cu toate acestea ea e langa mine...ii simt blanita calda pe pielea-mi si ii intregesc simfonia torcaitului ei cu cateva mangaieri.
      E minunat cum niste lucruri atat de simple pot sa-ti umple sufletul de o lumina calda,pe care o stii de atata vreme dar care mereu te surprinde atat de mult.
In seara aceasta m -am recunoscut cu o cunostita veche,zic eu...prea multe coincidente pentru o seara chiar si  pentru mine.
In 25 de ani ai mei nu m-am mai simtit atat de conectata cu o persoana despre care stiam atat de putin si totusi atat de mult.Cert e ca dupa doua zile in pat, fara nici un chef de absolut nimic fiinta  aceasta m-a facut inca o data recunoscatoare pentru tot ceea ce sunt si ce am.
Probabil pare ceva exagerat,golit de un inteles profund, dar nu e deloc asa.
Cu totii primim semne, cu totii stim ca nu degeaba ne chinuie sufletul asta al nostru.Nu trebuie sa fii un geniu sa realizezi ca noi , oamenii in primul rand trebuie sa iubim.Si prin dragostea noastra sa cantam oda intregii creatii.
       Gandurile zboara mii..vreau sa traiesc...vreau sa ma bucur..vreau sa ofer ce e mai bun din mine..oare e atat de gresit?
Mi-a atras atentia ceva pe afara....cred ca...ninge! si e atat de frumos!  Ma duc sa fac o poza, afara!
Ma duc sa simt cum fulgii imi mangaie obrazul, eventual sa le simt gustul rece ,dulce si pur.
Ma duc sa fiu copilul din mine!
Nu uita nici tu de al tau!