marți, 14 februarie 2012

Nedumirire..

   
 De ceva vreme arde in launtrul tau, flacara a ce ai fost candva, a ce ai fost mereu , a ceea ce esti si ce vei fi candva.Cauti frenetic acea identitate pierduta si mereu prezenta .Scotocesti in toate cotloanele mintii tale stiind cu siguranta ca nu ar trebui decat sa -ti intrebi sufletul.
Si nu o faci....mereu te intorci rusinat de propria-ti ignoranta,de frica de a nu-ti mai sta in propria umbra.
    Ai impulsuri care te fac sa simti ca poti rastuna lumea.... le urmezi , zambesti cu ele , iti deschizi larg aripile nepasandu-ti ca ai mii de pene retezate in sutele de esecuri , in miile dezboruri frante de umbra indoielii.
Degeaba ai inceput sa simti...degeaba ai inceput sa Vezi daca nu crezi in lumina din tine!
Ai clipe de ratacire  mai putine decat cele de recunostinta ..dar ele sunt din ce in ce mai grele, din ce in ce mai dureroase, din ce in ce mai dezamagitoare...
Pentru ca acum stii ca POTI....oare ti-e frica de ce ai izbuti? Natura umana te incarca si te lasa fara energie.Societatea nu te mai lasa sa visezi, nu te mai lasa sa creezi..De fapt tu...tu nu mai poti fi TU.
      Te amuzi...te amuzi cat de manipulat te simti uneori..cu buna ta stiinta...Inchizi ochii si te prefaci ca esti o victima...e mai usor sa ai pe cine da vina,nu? e mai usor sa fii oropsit de soarta. e mai usor ca lucrurile sa fie scrise si tu sa nu fii decat o biata marioneta batrana, neputincioasa si ursuza..
E asa placut sa te pierzi intr-o iluzie."Minte-ma frumos" e sloganul tuturor.
E mai bine sa te agati de placerile morbide ale unei societati consumeriste decat ....decat sa lupti pentru valorile pe care ti le revendica acel al 7 lea simt de care ai uitat in mod voluntar.
       Iti uzezi orice miligram din energia ta vitala luptand pentru niste chestii pe care ,poate ca, nici nu le vrei TU.
Ti se zice ca trebuie sa inveti, ca trebuie sa lupti cu semenii tai pentru cea mai mare bucata de ciolan,ca trebuie sa te folosesti de cei din jur si apoi sa -i arunci ca pe niste ambalaje inutile, ca trebuie sa-ti storci sanatatea pentru face bani, ca trebuie sa cumperi iubire,sa vinzi suflete, sa alergi, sa te prefaci fericit ....sa joci atatea roluri incat atunci, cand tu esti cu tine ...nu mai stii daca e fata ta reala sau doar o alta masca.
       Trist.nu? Si nici macar nu vrei sa recunosti.
       Alergi , alergi , alergi nebun....

   "Apa e plina de nade,tot felul de nade frumos colorata.Noi, pestii, inotam printre ele, atat de repede, incat parem galagiosi. Visul nostru de aur e sa inghitim una;bineinteles pe cea mai mare.Ne punem in gand o fericire, o speranta, in sfarsit ceva frumos, dar peste cateva clipe observam mirati ca ni s-a terminat apa."   Marin Sorescu  

   Degeaba simti in tine revolta..pentru ca te consideri deja un caz pierdut.Ti se pare prea tarziu pentru tine.Simti ca esti  prea mic pentru jungla asta de beton care ti se asterne in fata amagitoare si se incolaceste sufocandu-ti orice urma de speranta.

       Poate ca ar trebui sa-ti amintesti! Sa deschizi ochii sufletului si sa vezi ca nu te-ai parasit nicicand.
Ai atipit doar.Te-ai plictisit sa stai in culise sa vezi ce turnura absurda a luat calatoria ta.
Mai grav e ca visul e de fapt realitatea ta- Cea pe care ai ales sa o traiesti!
Nu te-ai saturat sa stai?
Hai curaj!Haturile sunt in mainile tale!
Iar calutii au nevoie sa fie indrumati...de niste maini puternice, care poate nu stiu drumul... dar au credinta in suflet si zambetul pe buze!

        



Niciun comentariu: