Muta

lumina  curganda peste suflete mute,

 ganduri pribege prin timpuri plutind

menirea de astazi ti-e viata pulsanda,

mi-e suflu in aripi si doruri de crud.

Nu ma -ntreba care mi-e nume, 

care mi-e casa,

sau trup de odihna ,cu dor de iubire

nu ma-ntreba ,astazi sunt muta

de viata ,mai, lume,

de viata sunt muta.

Sa fii

O foame absurda de viata, 

ma paste diminetile-n zori

o sete de nume, de oameni ,

 de creste

de trairile-ascunse din noi,

un rost de gusturi de nou si ciudat

de frumos,

 excentric zurliu , sifonat

ce-mi incurca suvitele-n vant

si picioarele-n prundul pamant

de parca nu as mai avea 

nici radacini

nici sens, nici gen , nici eu

de parca ce-as fi? ce as  avea eu?

asa o fi trairea trairii..

si gustul de viata, esenta iubirii

asa o fi sa fii 

ceea ce esti si sa nu stii,

sa stii sa iubesti, 

sa nu mai stii ,dar sa fii...

Fara simtire

                                                                             photo          http://500px.com/photo/21121693

simt

ce simt nici eu nu mai stiu...

de e pofta de nou sau dor de duca

sete de straniu, gust de naluca

mirosuri de ce as fi fost, de cum as fi

vedere de rosturi, de motivatii ,de vii

de neputinte si izbutiri glorioase

de bucurii neuitate,de plansete joase,

de oameni mai multi, mai frumosi,mai tacuti,

de suflete pline, de oameni desculti.

simt

simt multe umbre aici,pe Pamant

ce-si-ntuneca zilele cu praf de mormant

ce uita gustul de viata,de soare,de cer

ce-alearga nebune- ntr-o goana straina

scotandu-si ochii pe putina faina..

se arunca,se ineaca,sunt speriati

si cer cu ardoare sa fie adorati

dar ei nu mai stiu,nu mai vad,nu asculta

esenta si-o pierd si viata e lunga.

Ei nu mai simt

suflete pline,de oameni desculti

oameni mai multi, mai frumosi,mai tacuti,

bucurii neuitate, plansete joase,

neputinte si izbutiri glorioase

vedere de rosturi, de motivatii ,de vii

mirosuri de ce ar fi fost, de cum ar fi

sete de straniu, gust de naluca

de e pofta de nou sau dor de duca

ce simt nici ei nu mai stiu...

simt si nu simt
sunt gol si pustiu.

        photo-      Emily Hudson

Mama lui de gand

imi cant gandurile ,imi soptesc dorurile

caci viata sunt,culoare iubesc.

secolele-mi pasesc prin ploaie absurde

sub stresini de soare ma odinhesc.

m-ascund in zambetul dorintelor tale,

sunt pofta de stele,sarut omenesc

ce sunt si nu mai sunt deloc in stare

pe toate-n sac le potrivesc.

imi duc pletele-n vanturi straine si goale,

m-arunc dezbracata in judecati flamande

le cuprind strans iar in brate ca-s vorbele tale

si n-au fost iubite si sunt  iar pe ganduri

sa stii ca nu-mi pasa marunturi fierbante

lumina mea e insasi iubirea

arunca-mi o lume si multe secunde

ca cerul ne-arata la toti fericirea

de ce ne curge atata viata prin vene intr-una

cand aruncam cu griuri si iad psete tot?

nu stiu eu prea bine,sunt si nu sunt

atat simt,un zambet si luna

si-un zbor ce vreau sa arunc in pamant.

Ce simt?

Simt...

Simt un miros de lucruri de facut in viata

trecute pe reteta omului din mine

si-mi tin crucis in brate calduroase

atatea intrebari, atatea goluri de facut mai pline..

Le-as arunca in carca altor oameni si as trai asa-n nestire

dar ochii vad prea mult si-mi cer dreptate,

asa ca le zambesc si plec cu mine mai departe

Nu pot sa inteleg nimic

iar uneori tot ce inteleg e mult

asa ca o sa tac..si-atat

de gandurile n-or sa vrea sa ma asculte

o sa le incui in vise

si o sa zburam prin lume, multe.

Vreau un drum

arunca-mi un drum la picioare

sa-l strabat asa , pe varfuri

sa ma zguduie de zambet

sa ma puna-n asternuturi

sa imi cante noapte-n stele

si orasul in catune

sa ma faca muuult ca ele, 

si pe mine o minune.

Talpi pentru pamant

stiu ca-s fereastra spre toate visele tale

si-mi place sa imi beau cafeaua langa ele, mereu cu tine in gand

sa fie oare ferestra si rama visurilor mele?

sa fie,sa nu fie?

sunt talpi pentru pamant...

Stii?

Stii...

zilele cand te grabesti, se catara toate pe tine

te-ntreaba pasnic si lumesc daca mai stii ,cumva, de mine

Cum de m-am rupt in cioburi fade si urme groase de uimire

ce caut aruncat in lume,si fara stare in iubire

ce bantui plin de sete-n aer ,cand mare-mi esti, pana la munte

ce urmaresc colosii de pe strada, cand ma topesc doar in marunte?

si ce-i cu mii de ganduri peste mine,plase, navoade,saci , carute

cand eu privesc clar in oglinda si tot ce vad sunt doar... manute?

Inca mai lupt cu tine lume,inca mai ratacesc pustiu de mine

si da, mai stiu ca -i totul vis,ca totul-i simplu si e bine.

nu..tu nu ma poti schimba vreodata

am aripa -n lumina ancorata

Sunt inca un pui de zambet ,fraged si puternic

 sunt  un copil.

nu fug de intuneric!

ZBOR

                                                                               sursa: Imagination Island by Brooke Shaden on 500px

Adesea m-am-ntrebat in soapta

tu oare esti?sau chiar nu esti?

te simt plecat,urcat pe  o groapa

si rece-n suflet de lumesti.

nici nu mai canti,ai fata fada

alergi trecut de oameni tristi.

De ce ,de ce atata graba?

Chiar ai uitat c-acum existi?

                                                                                                    sursa:Trolltunga by Till Hanten on 500px

urca pe culmi unde-ti -e frica

imbraca-ti rusinea in curaj nebunesc

si stai o secunda,nu face risipa

respira adanc,adanc omenesc

si strange buchete,din ochi chiar in  clipa

in clipa cand vezi iarasi cum cresc.

                                                                                                                                     sursa: api.ning.com

hai ia-ma de mana,priveste in fata

e simplu,primeste,asculta ce vezi

se cheama simplu,se cheama doar viata

haide,opreste si ia  tot ce crezi

nu esti satul s-alergi ca-ntr-o piata?

sa cauti nebun ,sa vezi cum vibrezi

e simplu  ...iubeste,traieste,invata.
hai fii aici,hai sa creezi.

                                                          

sursa:Feel the freedom by Pedro Salgado on 500px

Ce libera sunt,cum imi curge prin sange

cum zburda copilul din sufletul meu

la piept lumea intreaga as strange 

si-o strang iar iubite ,prin liberul tau

Ce-ar fi iubirea fara noi doi?

Si ce am fi,daca nu ne-am lasa

sa ma dizolv pana-n talpi in mainile tale,

Sa te topesti iar de tot in venele mele.?

                                                                                                sursa:Freedom by Noam Mymon on 500px

Da ...sunt iar liber..sunt Eu si mult mai mult

Sunt viata prin mine,sunt viata prin tine

Si nu ma mai agat asa trist de trecut.

prezentul i-aici si doar de noi tine

si-mi place ca-n brate te simt si sunt inca mut

haide iubito, sopteste-mi iubire,

si haide nebuni sa ne aruncam in marunt.

si-n golul gandirii  tuturor e glas de libertate

caci mastile-n zbor  se sterg  si te lasa sa zburzi iar in tine

e doar plutit,soare, cald , multime vida de pacate

e primavara ,curcubeu si un parfum de bine

Esti  praf de Eu,fara Ego, fara de ura.

si Da.esti Zbor curajos sub clarul de luna.

                                                                                                       sursa: Freedom by Yulia R on 500px

 Cand suntem susur de fericire, turnat pe tample de copii

suntem un zbor de dorinte ,de calda iubire

ce creste-n suflete si incarca trairi

un El si o Ea, infinit in multime

Cand esti totul si nimic,totul e simplu de lumesc

e paradisul clasic de copil,cu  cerul intreg de cucerit.

Hai ,fii spirit liber, naravas ,pacifist

si simte-te-n toate, eliberare.

Si ce daca ai doar un chip?

Zboara in lume,alearga picioare!

                                                                                                      sursa: We did it! by Lisa Licht on 500px

Doar intrebari

cum sa te simti gol?

plin de soapte ce-ti rasuna  strain in ureche

sa te vrajeasca si sa te arunce-n lumi nemaiumblate

sterpe de buze,sterpe de vant

suierand incet

si fugind de Pamant?

 

Poate te-arunca si viata-n noapte

si -ti soarbe cu patos buchet de pacate,

sa ninga cu stele si ploua cu soare

si-n goana nebuna sa cauti ninsoare

M-as toropi -n vartejul de brate

ce stransnic ma tine sa nu mai fug de nimeni

ce sa insemne

ce sa ma doara

cand clipa de-acum devine o boare?

Sunt un suflet abstract aruncat pe un corp

ce -si curata altarul de ganduri nebune

sunt om ,sunt femeie,copil, sunt minune

sunt nimic din ce esti si totul din tine.

si ce as fi daca n-as fi

cum as zambi printre stele  si-n minti deocheate

cum te-as cuprinde in mine cu fapte

si cum nu as sti ca-s doar praf in vant

Nimic.

Niciunde si peste tot.

ca sunt aici si asta-i tot

o sa ma trag atunci de urechi inca o luna,

un an ,un secol sau o vesnicie buna

dar ia-ma de mana ,orice am fi

ca nu se mai stie dar vrem a iubi

sursa fotografii -http://500px.com/brookeshaden

Dor de primăvară

O zi asa ,ca cea din ochii mei

Se-asterne blanda si nerabdatoare,

Se-asterne-n minte si pe sub picioare

Si picura doar vise si idei.

Iar vantu-adie a-mpacare

Si ploaia coase cerul si pamantul

S-elibereaza-n lume si cuvantul

A Fi ,ce sa insemne oare?

A Fi e cantec in miresme colorate,

E rece sub castelul unei frici - regine

Care sub zambet naste doar lumina

Sa scoata doar persoane-adevarate.

Imi infloreste-n inima numai  petale

cand mana-mi sade adormita-n ale tale.

caci simt caldura unui alt pamant mai rece,

ce printre vine-mi creste si prin timp povesti petrece.

Cum e sa fie primavara

Sa-mi fii mereu un zbor de randunele,

S-alerg in vise-n talpile-mi doar goale

Si pline de-mpliniri de-odinioara?

E dor profund de primavara

De ce ai fost si ai lasat in urma,

de renuntarea ta la turma,

de simturi noi,ca prima oara.

"Curajul e...o frica ce si-a spus rugaciunea"

De as mazgali in cifre

simfonie de multiple

ce s-ar diviza in sase

sa ne-ofere mii de sanse,

as citi in limbi romane

milioane de zicale ,

ce din om in om au stat

si un gand de adevar 

ni-l planteaza in raspar.

Insa nu mai pot picta

si ma uit pe cer..Asa.

cand aud cate-o zicala,

ce fiinta mi-o rastoarna.

Sunt un cuvant..

Sunt un CUVANT.

Aveam candva putere sacra .

Dar lumea, nu ma mai cunoaste, lumea-i rea si acra.

Am radacini pierdute acolo, in fiinta ta profunda, 

ca marea-i mica,oceanu-i mut cand sta si-asculta

Hranesc  atatea limbi, atatea generatii duse 

si tu, din nou, in viata cauti numai scuze.

Cladesc realitati, relatii, vise,ceruri

Iar tu m-arunci mereu printre deseuri.

Am devenit pestrit, jegos si trivial

te scot acum aici, sa iesi pe interval

Nu vreau sa iti mai fiu buchet de sunete pe moarte

nu te mai vreau, nu vreau sa imi mai fii aproape

nu o sa mai afli cat de multe pot

si-o sa ramai acelasi trist,hidos robot.

Hai zi-mi cum e sa ma vorbesti,dar mut?

cum e sa fii asa  urat intruna,doar un ciut? 

cum sa mai creada lumea ca traiesti

cand ai doar masti si rictusuri grotesti?

clar.nu ma mai stii de mult a manui

ca m-ai scaldat etern in ape sangerii

si ai distrus destine,vise chiar si vieti

 pentru un   ego negru de ingheti!

Nu poti , n-ai cum:"Te rog" si " Multumesc"

ca-i slabiciune-apoi si nu-i firesc

Aduni in carca ta numai placere

si-n suflet mazga multa si durere..

Eu sunt umilul tau cuvant lumesc

Si-as vrea din nou sa te iubesc!

Poate-i tarziu ca sufletul sa zburde..

ca-ti plac mai nou doar griurile-absurde.