luni, 5 ianuarie 2015

Iar Nou?





Noul  e nou doar de cateva zile , 
E atat de nou ca-ti umple inima de feelingu-uri  contrare..
Noi si vechi care armonizeaza, se lupta , canta ,rad , sau tipa....
e ca si cum inima e mai mare , sufletul se trezeste si nu mai intelegi nimic
nici cine esti,
nici cine e in oglinda...
nici de ce esti atat de sensibil, singur, gol, 
nu mai stii ce vrei , ai uitat cine esti 
ce cauti tu aici?
esti atat de singur incat nu mai stii sa te iubesti, nu mai poti sa nu tipi, nu mai...  nu mai nu mai stii nimic...
si culmea ca, cu tot raul asta ce curge , se duce,se pierde  ,nu mai reusesti sa simti nimic de maine..
nu poti anticipa, nu mai stii cum sa respiri, te sperie ca nu mai poti avea nici un plan,
 esti in voia sortii, a vietii, nu  mai ai nici un control...
nici nu mai vrei!!!!
vrei si tu sa zbori,
vrei sa fii tu
vrei sa zambesti!
sa nu ti mai fie frica de orice umbra ca unui iepure fricos, 
 vrei sa iuuuuuuuuuuubesti , Doamne cat te iubesc, Doamne ce nebun sunt!
Nu intelegi ce vede  lumea in tine, caci ochii ti -i ascunzi pana si de tine, cand te privesti in oglinda.
Nu te mai gasesti..nu te mai gasesti ..unde esti? ce te faci?
Mai esti?
Mai traiesti?
MAi iubesti?
Cum daca ai incetat sa existi, sa respiri, sa te bucuri?
E o scrisoare deja disperata in cautarea omului din tine  care  a ramas blocat in experienta vietii..
care s-a racit de frica, care a inghetat ca nu cumva totul sa se sfarseasca  atunci..
care si-a calcat  pe toaata mandria, frumusetea si bunatatea incercand sa-si daruiasca fara sa-l doara, niste convingeri care te-au palmuit , inrobit si facut altceva, cand ele trebuiau doar intelese si transformate, mai departe in concordanta cu ceea ce simteai.

De ce atat suferinta? De unde atatea filme aruncate  aiurea, in mintea asta care nu mai vrea deloc sa taca?

Lasa trecutul, iarta!
Iarta tot, pe toti si pe tine.
E o experienta , e viata, nu te mai agata atat.
traieste liber, zambeste , accepta, iubeste!
Aici e marturia unui bolnav ce vrea sa se vindece.

E ruga noastra , ridicata mare la cer, cu toata recunostinta din lume pentru tot, cu toata intelegerea pentru a putea face fata vietii si cu increderea ca lucrurile se vor aseza in conformitate cu tot.
Doamne cat ii iubesti pe toti, cat iubesti totul si cat ar trebui sa te iubesti si pe tine...
Si o faci..in fiecare secunda mai mult, ca sa poti iubi totul mai mult, sa evolueze totul intr-o armonie desavarsita..
Te lasi purtat, vei fi curajos, hai ia-ma de mana!