Dorinta asta nestavilita de a lasa, de a transmite ceva nu ma lasa sa dorm, nu ma lasa sa fiu..
Nu fac decat sa insir ganduri.
Le prind doua , trei din roiul ce mi se prelinge-n sange.
Le rumeg in tacere si trag o linie.
_________________________
Multimea vida ...si un infinit..
de posibilati
Durere si eliberare.
Cum ar fi sa strig gandurile, pe culori si ele sa-mi deseneze un tablou?
Dar ochii-mi nu au cuprins atatea nuante incat paleta sa-mi fie intregita.
Si iar mintea ma sufoca,ma leaga la ochi,la maini si picioare.
Ii imprumut prea des sfoara fricii ...si plang apoi cand ,legata fedeles incerc sa-mi smulg calusul .
Gura mi-e inclestata de neincredere,ochii ii lipesc de pleoape si sper sa fie vis.
Nu sufar de nimic.
Nu mi-e rau.
Am o revolta in buricele degetelor.Si ma inteapa sa scriu, ma obliga sa zbier.
O fac mai des in ultima vreme dar nu reusesc ...
Nu-mi dau seama de ce mi-e sete sa-mi agat din ganduri aici.
Si o fac mereu.
Spontan.
Nu zic mai nimic.
Si o fac mereu.
Si desi nu-i nimic sub soare,mereu topai ca un copil cand vad ca un alt suflet imi trece pragul.
Si-mi vede gandurile agatate, toate laolalta ca intr-un carusel.
Regaseste si din ale lui...asta daca are rabdare sa mai deschida ochii.
E satul de termitele lui care-i rontaie seva necontenit,galagios..
Poate pleaca mai departe facandu-si o cruce mare.si razand....inca o nebuna.
Sunt nebuna care isi vaneaza ganduri.Le transforma in trofee.Le pune sus sa dea mereu cu ochii de ele.
Sa fie mandra de cum a crescut, sa nu mai ramana hipnotizata la un specimen ocrotit de lege...
Si legea societatii te impinge sa te lasi de vanat.
Sa devii vegetarian.
Sau sa-ti cresti propriile salbaticii.....ganduri domesticite.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu