si de mi-as asterne drumuri vechi,
din nou, acuma la picioare
nu as mai sti de ochi perechi,
cate mi s-ar ivi toate-a mirare.
asa ca nu mai pot fugi orbeste-n lume,
nu pot cum sa mai vreau putinuri crude
nu-mi mai strecor vrajba in suflet
si nici ploaie de ganduri-n cuget.
Imi torn din liniste pe tample
si-mi las viata, lin,sa ma intample.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu