Ploaia din ea

Ii ploua-n urechi
si-i picura-n sange
durerea nebuna i se ascunde in minte
mirosul de umed se catara in brate
si griuri absurde se-aduna flamande.
E doar ea..cu ploaia
Ii spala din ganduri,ii coase din vise,
O stoarce de viata,o face fierbinte.
Alearga -n continuu, sa-mbratiseze fiinta
pe dealul copilului ascuns in cotloane.
arunca cu pietre-n hulubii obraznici
ce-i giugulesc in nestire din sufletu-i crud.
Un joc de alb si verde cu griuri zalude
ii strajuie pasii grabiti sa muste din prund.
E-n hora sperantei,a vietii, a iubirii
Iar  vocile rele,ura si frica  dispar.
E-o fata nebuna,dansand in cuvinte
E sora cu ploaia si ploua si-n ea.  

                                                              Deliei, cu mult drag.
                                                              Gata mi-am facut tema!

                                                               :)